BURSUC vs. ROMANIA – Violente cu caracter deosebit de grav aplicate de ofiteri de politie reclamantului, considerate acte de tortura. Incalcarea Art. 3 si Art. 6.1 din Conventie. Relele tratamente si dreptul la judecarea cauzei intr-un termen rezonabil

In cauza Ion Bursuc contra Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca au existat doua incalcari ale Conventiei: Art. 3, privind interzicerea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, si Art. 6.1, referitor la dreptul la judecarea cauzei intr-un termen rezonabil.

Curtea a retinut ca mai multi ofiteri de politie au exercitat acte de tortura asupra reclamantului, in urma unui incident minor consumat intr-un bar, incepand cu retinerea barbatului, la bar, seara, si continuand apoi in timpul transportului cu masina politiei si la sectia de politie, pana in jurul orei 04.20 dimineata, cand a fost transportat la spital din cauza starii extrem de grave. Judecatorii europeni au considerat ca violentele la care a fost supus reclamantul prezinta un caracter deosebit de grav, de natura sa conduca la dureri si suferinte acute, astfel incat acestea trebuie considerate ca acte de tortura in sensul Art. 3 din Conventie.

Judecatorii europeni au constatat si incalcarea Art. 6.1 din Conventie, pe motiv ca durata procedurii (4 ani) nu poate fi justificata in mod rezonabil prin natura si complexitatea cauzei. Curtea a considerat ca autoritatile judiciare din Romania ar fi trebuit sa manifeste o preocupare sporita pentru accelerarea anchetei, avand in vedere starea precara de sanatate a reclamantului, decedat in 2001.

Pentru incalcarile constatate, CEDO a acordat vaduvei reclamantului daune morale de 10.000 euro.

>>Hotararea CEDO in cauza Bursuc contra Romaniei (cererea nr. 42066/98; Sectia a II-a, 12 octombrie 2004)

Extras din hotarare:

"Asupra incalcarii Art. 3 din Conventie

In speta, Curtea subliniaza in mod deosebit intensitatea loviturilor aplicate reclamantului, care au produs echimoze multiple la nivelul capului si, mai cu seama, un traumatism craniocerebral prin violenta, cu edem cerebral difuz, avand efecte de durata. (...)

Curtea remarca, intre altele, durata relelor tratamente aplicate reclamantului timp de mai multe ore, incepand cu retinerea sa la bar, seara, continuand in timpul transportului cu masina politiei si apoi la sectia de politie, inainte de a fi dus la spital intr-o stare grava pana la ora 4.20 dimineata.

Mai mult, Curtea observa ca reclamantul era deosebit de vulnerabil, aflandu-se singur sub supravegherea a cel putin 5 politisti care l-au condus in timpul noptii la sediul politiei in urma unui incident minor intr-un bar.

Prin urmare, Curtea considera ca violentele la care a fost supus reclamantul prezinta un caracter deosebit de grav, de natura sa conduca la dureri si suferinte acute, astfel incat acestea trebuie considerate ca acte de tortura in sensul art. 3 din Conventie.

Avand in vedere cele de mai sus, Curtea decide ca a avut loc o incalcare a art. 3 din Conventie sub acest aspect.

Asupra incalcarii Art. 6.1 din Conventie

Curtea observa ca reclamantul a fost citat chiar in ziua incidentului, la 27 ianuarie 1997. Ancheta penala a fost deschisa la 28 ianuarie 1997 de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Neamt. Ca urmare a decesului sau, la 24 ianuarie 2001, Tribunalul Alba a constatat incetarea actiunii penale impotriva reclamantului, printr-o decizie din 12 februarie 2001.

Prin urmare, procedura penala impotriva reclamantului a inceput la 27 ianuarie 1997, o data cu retinerea sa, si s-a finalizat la 24 ianuarie 2001. Aceasta a durat, asadar, 4 ani, dintre care un an si 9 luni, din ianuarie 1997 pana in octombrie 1998, in fata parchetului ? un an si o luna in fata Parchetului Neamt si 8 luni in fata Parchetului Militar Bacau ? si 2 ani si 3 luni, din octombrie 1998 pana in ianuarie 2001, in fata Tribunalului Alba, sesizat in prima instanta.

Avand in vedere invinuirea adusa reclamantului si natura faptelor cercetate, si anume ca a palmuit de doua ori un politist si a ranit usor pe un altul, lovindu-l cu piciorul, Curtea apreciaza ca dosarul nu era unul complex. Prin urmare, Curtea considera ca durata procedurii nu poate fi justificata in mod rezonabil prin natura si complexitatea cauzei".