ccf

CATANA vs. ROMANIA – Nerespectarea dreptului la un recurs efectiv asupra legalitatii masurii arestarii preventive. Autoritatile nu si-au indeplinit obligatiile de a-i asigura reclamantului o participare adecvata si o aparare efectiva in timpul procedurii desfasurate in fata ICCJ, a carei solutionare era decisiva pentru mentinerea sau incetarea starii de detentie. Incalcarea Art. 5.4 din Conventie

Data: 15 September 2015, 11:10 | autor: A.P. | 0 comentarii | 1934 afisari

In cauza Constantin Cristian Catana contra Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat incalcarea Art. 3 din Conventie, privind interzicerea torturii si pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, si a Art. 5.4 din Conventie, privind dreptul oricarei persoane lipsite de libertatea sa prin arestare sau detentie de a introduce recurs in fata unei instante, pentru ca aceasta sa statueze intr-un termen scurt asupra legalitatii detentiei sale si sa dispuna eliberarea sa daca detentia este ilegala.


Curtea a stabilit ca autoritatile statului nu au respectat dreptul la un recurs efectiv asupra legalitatii detinerii, avand in vedere ca recursul declarat de procuror impotriva incheierii de punere in libertate a reclamantului a fost examinat in lipsa acestuia si a avocatului sau ales, fara a fi luate masurile necesare pentru a se asigura prezenta acestora (citarea lor cu suficient timp inainte) si fara ca avocatul desemnat din oficiu sa il cunoasca pe reclamant si sa beneficieze de timp suficient in vederea pregatirii apararii.

>>Hotararea CEDO in cauza Constantin Cristian Catana contra Romaniei (cererea nr. 10473/05; Sectia a III-a, 29 ianuarie 2013)

Extras din hotarare:

"Cu privire la pretinsa incalcare a art. 3 din Conventie

35. In speta, Curtea constata ca reclamantul s-a plans de relele conditii de detentie cu care s-a confruntat timp de doua luni si 19 zile petrecute in arestul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. In ceea ce priveste, in special, spatiul personal acordat reclamantului in arest, Curtea constata ca persoana in cauza a suferit efectele unei situatii de suprapopulare in celule (a se vedea, mutatis mutandis, Colesnicov vs. Romania, par. 78-82; Budaca vs. Romania, par. 40-45). Intr-adevar, chiar si luand in considerare informatiile oferite de Guvern, reclamantul, care impartea celula cu alte trei persoane, dispunea de un spatiu individual redus de 3,13 mp, ceea ce era sub norma recomandata de CPT pentru celulele colective (supra, par. 27). Insuficienta spatiului vital se pare ca s-a agravat in speta, in special din cauza posibilitatilor foarte limitate de a petrece timp in afara celulei. Astfel, reclamantul era inchis mare parte din zi, beneficiind de o plimbare zilnica de o ora si de dreptul de acces la baie timp de 15 minute pe zi si acces la dus o data pe saptamana.

36. Pe langa problema suprapopularii din celule, afirmatiile reclamantului cu privire la accesul restrictionat la toalete sunt mai mult decat plauzibile si reflecta realitati deja descrise de CPT in urma vizitelor sale in centrele de retinere si arestare preventiva ale politiei romane (supra, par. 27).

37. Desi Curtea admite ca, in speta, nimic nu indica faptul ca a existat intr-adevar intentia de a-l umili sau injosi pe reclamant in timpul detentiei sale in arestul IPJ Bacau, absenta unui astfel de scop nu exclude constatarea incalcarii Art. 3. Curtea considera ca, in cauza, conditiile de detentie pe care reclamantul a trebuit sa le suporte pentru o perioada de doua luni si aproape trei saptamani l-au supus la o experienta de o intensitate care depasea nivelul inevitabil de suferinta inerent detentiei.

Cu privire la pretinsa incalcare a Art. 5.4 din Conventie

40. Reclamantul considera ca nu a beneficiat de o procedura contradictorie si ca principiul egalitatii armelor a fost incalcat la termenul din 12 noiembrie 2004 din fata Inaltei Curti, in sensul ca nu a existat o cale de atac efectiva pentru a contesta arestarea sa preventiva.

41. Guvernul subliniaza ca reclamantul a fost citat conform legii sa se prezinte la termenul din 12 noiembrie 2004 in fata Inaltei Curti si ca a fost informat de continutul hotararii contestate. Avand in vedere ca hotararea pronuntata in prima instanta a dispus punerea imediata in libertate a persoanei in cauza, era previzibil, atat pentru reclamant, cat si pentru avocatul sau, ca parchetul va face recurs. In plus, cum termenul legal al arestarii preventive a reclamantului expira in aceeasi zi, era necesar ca Inalta Curte sa judece recursul parchetului pe 12 noiembrie 2004.

42. Guvernul subliniaza, de asemenea, ca Inalta Curte a pronuntat hotararea dupa ce reclamantul a primit citatia. In plus, Inalta Curte a numit un avocat din oficiu pentru a reprezenta interesele reclamantului. Nimic nu indica faptul ca acest avocat nu a studiat dosarul sau ca nu a raspuns motivelor de recurs ale parchetului.

43. Curtea reaminteste ca, in conformitate cu Art. 5.4 din Conventie, persoanele arestate sau retinute au dreptul la o examinare a respectarii cerintelor de procedura si de fond necesare 'legalitatii', in sensul Art. 5.1, a privarii lor de libertate (Brogan si altii vs. Marea Britanie, par. 65). Pentru persoanele arestate in conditiile enuntate la Art. 5.1 lit. c), este necesara o audiere in fata instantei (Kampanis vs. Grecia, par. 47). In special procedura recursului declarat impotriva arestarii preventive sau a prelungirii acesteia trebuie sa asigure egalitatea de arme intre cele doua parti, procurorul si persoana arestata (Nikolova vs. Bulgaria, Marea Camera, par. 58; Wloch vs. Polonia, par. 126).

44. In speta, Curtea constata ca, prin hotararea pronuntata la 12 noiembrie 2004 la ora 12, in prezenta reclamantului si a avocatului sau, Curtea de Apel Bacau a dispus punerea imediata in libertate a persoanei in cauza. Parchetul a formulat recurs impotriva acestei hotarari si cauza a fost judecata in aceeasi seara in fata Inaltei Curti.

45. Curtea reitereaza ca un stat care dispune de o cale de atac impotriva deciziilor privind arestarea preventiva trebuie sa acorde persoanelor in cauza aceleasi garantii in recurs ca si in prima instanta. Prezenta reclamantilor si a avocatilor lor la sedinta in prima instanta nu poate scuti statul de obligatia de a asigura si participarea personala a acestora inaintea instantei de recurs sau a reprezentantilor lor, in vederea asigurarii egalitatii armelor cu procurorul care solicita mentinerea starii de detentie (Samoila si Cionca vs. Romania, par. 73-74; mutatis mutandis, Kampanis, citata anterior, par. 47). In speta, respectarea acestei obligatii avea o importanta deosebita, avand in vedere ca se cerea acestei instante sa infirme o decizie prin care se dispusese punerea in libertate a persoanei in cauza.

46. Curtea subliniaza ca Inalta Curte a considerat necesara prezenta la sedinta de judecata a celui in cauza. Acesta a fost citat, in fata Inaltei Curti, la sedinta de judecata prevazuta pe 12 noiembrie 2004, la ora 19. Or, citatia nu i-a fost efectiv predata decat in aceeasi zi, la ora 20. Curtea observa, de asemenea, ca desi sedinta s-a tinut efectiv in fata Inaltei Curti la ora 21, reclamantul nu a fost niciodata informat ca sedinta fusese amanata de la ora 19 la ora 21. In plus, reclamantul era arestat, iar autoritatile penitenciarului informasera Inalta Curte de imposibilitatea transferului acestuia la sedinta de judecata, din cauza lipsei de timp (supra, par. 14). Prin urmare, in circumstantele concrete ale cauzei, citarea nu a fost facuta cu diligenta astfel incat sa poata fi asigurata prezenta efectiva a celui in cauza la sedinta de judecata.

47. In ceea ce priveste posibilitatea avocatului ales de catre reclamant de a asista la sedinta de judecata in fata Inaltei Curti, trebuie remarcat faptul ca acesta nu a fost citat si ca in dosar nu era specificata modalitatea prin care reclamantul, arestat, ar fi putut sa-l informeze cu privire la desfasurarea sedintei. In orice caz, tinand seama de perioada de timp foarte scurta intre notificare si ora sedintei de judecata, precum si de distanta dintre Bacau si Bucuresti, Curtea considera ca posibilitatea ca avocatul sa ajunga la sedinta in timp util era practic nula. In plus, ar fi excesiv sa i se reproseze unui avocat ca nu a prevazut ca o decizie de punere in libertate favorabila clientului sau va fi contestata de parchet si ca nu s-a deplasat preventiv la sediul instantei de recurs pentru a preintampina o simpla eventualitate.

48. Este adevarat ca Inalta Curte a numit un avocat din oficiu pentru a-l reprezenta pe reclamant in procedura. Fara a se pronunta asupra modului concret in care avocatul numit din oficiu si-a indeplinit obligatiile, Curtea nu poate decat sa constate ca acesta fusese numit la fata locului, ca nu isi cunostea clientul si ca, spre deosebire de procuror, nu a beneficiat decat de putin timp pentru a-si pregati apararea.

49. Avand in vedere consideratiile precedente, Curtea concluzioneaza ca autoritatile nu si-au indeplinit obligatiile de a asigura reclamantului o participare adecvata si o aparare efectiva in timpul procedurii care s-a desfasurat pe 12 noiembrie 2004 in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procedura a carei solutionare era decisiva pentru mentinerea sau incetarea detentiei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Tarau vs. Romania, par. 68-70; Goddi vs. Italia, par. 27). Prin urmare, a fost incalcat Art. 5.4 din Conventie".

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.