ccf

De ce noile legi ale justitiei nu sunt finalizate nici dupa 2 ani

Data: 28 July 2022, 17:37 | autor: L.J. | 0 comentarii | 1194 afisari

Ministerul Justitiei – condus de Catalin Predoiu (foto) – a explicat joi, 28 iulie 2022, de ce proiectele noilor legi ale justitiei nu sunt finalizate nici macar acum, la aproape doi ani de la lansarea lor in dezbatere publica (septembrie 2020).



Este vorba despre legile menite sa inlocuiasca Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Mai exact, MJ explica faptul ca a reinitiat pregatirea celor trei proiecte in ianuarie 2022, dupa ce, incepand cu luna septembrie a anului 2020, primise numeroase propuneri din partea sistemului judiciar din Romania, dar si din partea Comisiei Europene.

In plus, ministerul subliniaza ca sunt sanse ca actualele forme ale celor trei proiecte sa fie din nou modificate, avand in vedere ca perioada de consultare publica este inca in derulare.


Comunicatul Ministerului Justitiei:


In legatura cu punctele de vedere exprimate in mass media in legatura cu proiectele legilor Justitiei, Ministerul Justitiei face urmatoarele precizari:

1. In legatura cu momentul initierii procedurii de avizare de catre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Dupa cum a fost repetat precizat, Ministerul Justitiei a reinitiat pregatirea proiectelor in ianuarie 2022, legile fiind puse in dezbatere publica initial in 2020, septembrie. Ministerul Justitiei a fost pregatit sa initieze procedurile de avizare la nivelul CSM inca din luna aprilie a anului curent si ulterior in luna mai, dupa consultari cu Comisia Europeana. In urma numeroaselor semnale primite inclusiv din partea asociatiilor profesionale ale judecatorilor si procurorilor, Ministerul a prelungit calendarul de dezbateri publice pentru a analiza amendamentele primite in cursul lunii mai din partea sistemului judiciar si a societatii civile. Avizarea ministeriala a fost efectuata cu celeritate si promptitudine din partea celorlalte ministere, pe parcursul a 3 – 4 zile, in luna iulie. Prin urmare, momentul initierii procedurii de avizare la CSM a fost consecinta logica si directa a prelungirii dezbaterilor publice, tocmai in urma semnalelor primite din sistemul judiciar.

2. In legatura cu continutul proiectelor.

2.1 Din septembrie 2020 si pana la zi, proiectele au suferit numeroase ajustari in urma propunerilor primite succesiv din partea sistemului judiciar, in principal. La fel s-a intamplat si dupa consultarile cu Comisia Europeana. Diferentele punctuale intre continutul proiectelor la momentul incheierii consultarii cu Comisia Europeana si cel de la momentul sesizarii CSM pentru aviz sunt consecinta logica a primirii unor amendamente ulterioare in ultima runda de dezbateri publice. Ministerul a avut de ales intre a pastra neschimbate proiectele, ignorand amendamentele primite, cu consecinta golirii de continut a dezbaterii publice, care ar fi devenit doar un exercitiu formal, si a primi amendamentele considerate binevenite, cu consecinta fireasca a modificarii proiectelor in urma includerii amendamentelor primite. Cu titlu de exemplu, Ministerul Justitiei a acceptat si preluat multe din amendamentele primite inclusiv de la Ministerul Public, CSM Sectia pentru procurori, DNA si DIICOT. Pe de alta parte, din procesul de consultare nu poate fi exclus chiar initiatorul proiectului, respectiv Ministerul, care, la randul sau, are totala libertate potrivit competentelor legale de a-si reevalua anumite viziuni, tocmai ca urmare a amendamentelor primite si nu numai.

2.2 Ministerul Justitiei este constient de faptul ca este obiectiv imposibil de intrunit un consens asupra proiectelor in urma unor consultari care au inclus pe parcurs luarea in considerare a unor opinii si amendamente primite sau extrase din pozitiile exprimate de-a lungul vremii de catre numeroase institutii, respectiv CSM Sectia pentru judecatori, CSM Sectia pentru procurori, 6 asociatii profesionale ale judecatorilor si procurorilor, instante, parchete, grupuri de judecatori si procurori, grefieri, sindicate profesionale, organizatii neguvernamentale din Romania, jurisprudenta ICCJ, CCR, precum si Comisia Europeana (rapoarte MCV si consultari in 2022), Comisia de la Venetia (avize precedente), decizii ale CJUE, decizii ale CEDO etc.

2.3 Ministerul Justitiei este constient de faptul ca forma si continutul proiectelor pot si probabil vor mai suferi modificari in cadrul procedurii de avizare de catre CSM, aprobarii de catre Guvern si adoptarii lor ca legi de catre Parlament. In gestionarea procesului de elaborare a proiectelor, Ministerul Justitiei a dat si va da dovada de transparenta, prin publicarea prompta pe site-ul ministerului a variantelor succesive ale proiectelor, astfel cum acestea au rezultat din dialogul tuturor partilor implicate.

3. Parcursul unui proiect de lege de la stadiul de concept pana la cel de lege este un proces cu multe etape, judecarea proiectelor la fiecare etapa ca fiind un produs finit este o eroare de principiu, mai ales daca se face pe baza unor procese de intentii. Ministerul Justitiei ramane in continuare deschis dialogului si receptiv criticilor constructive ale proiectelor, propunerilor pe care le va mai primi pana la momentul sesizarii Guvernului, urmarind viziunea pe care a exprimat-o in cadrul expunerilor de motive ale celor trei proiecte. Indiferent de speculatii, intentiile Ministerului Justitiei sunt in sensul realizarii unor proiecte care sa asigure nu numai independenta Justitiei, ci si o eficienta mai buna a functionarii acesteia, un sistem de echilibru si verificari (”check and balance”) in cadrul fiecarui mecanism de institutii juridice grupate, o meritocratie bazata pe o evaluare reala nu numai prin prisma unor examene teoretice (prezente oricum pe parcursul evolutiei in grade profesionale ale carierei), ci si pe capacitatea liderilor de pe etajele sistemului de a evalua resursele de management ale viitorilor lideri, primatul dreptului european in sensul Tratatului de Aderare la UE si al TFUE, consolidarea Ministerului Public, inclusiv DNA si DIICOT, garantarea independentei DNA, abordarea problemelor de resurse umane, clarificarea regulilor privind raspunderea magistratilor s.a.m.d”.

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.