Motivarea Deciziei nr. 515 a CCR din 5 iulie 2017 – Curtea a respins cu unanimitate de voturi obiectiile de neconstitutionalitate privind dispozitiile Legii privind executarea pedepselor si masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Judecatorii constitutionali au apreciat ca “nu poate fi retinuta critica potrivit careia textele de lege ar fi impredictibile din perspectiva stabilirii sferei notiunii de 'conditii necorespunzatoare'”

Curtea Constitutionala a Romaniei a dat publicitatii motivarea Deciziei nr. 515 din 5 iulie 2017, privind obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor si masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Astfel, Curtea a respins cu majoritate de voturi obiectiile de neconstitutionalitate, aratand in motivare ca nu poate fi retinuta critica potrivit careia textele de lege ar fi impredictibile din perspectiva stabilirii sferei notiunii de 'conditii necorespunzatoare'. Judecatorii constitutionali au precizat ca, prin enumerarea cazurilor care pot fi calificate 'necorespunzatoare', legiuitorul a limitat in mod expres situatiile in care devin incidente normele care acorda compensari in favoarea persoanelor aflate in stare de detentie, tocmai pentru a elimina orice posibilitate de echivoc in interpretarea sintagmei de 'lipsuri la conditiile impuse de standardele europene'. Astfel, a concluzionat Curtea, obiectiile de neconstitutionalitate raportate la prevederile art.1 alin.(5) si art.16 alin.(1) din Constitutie sunt neintemeiate.

Iata fragmente din motivarea Deciziei nr. 515 a CCR din 5 iulie 2017 a CCR:

28. Examinand sesizarea de neconstitutionalitate, Curtea ia act de contextul juridic si social in care legiuitorul isi manifesta interventia modificatoare a legii privind executarea pedepselor si masurilor privative de libertate. Premisa legiferarii o constituie jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin care instanta europeana a constatat incalcari ale art.3 din Conventie, care interzice in termeni categorici tortura sau tratamentele si pedepsele inumane sau degradante, indiferent de comportamentul victimei, in legatura cu conditiile de detentie care au existat de-a lungul anilor in penitenciarele din Romania, mai ales supraaglomerarea, igiena necorespunzatoare si lipsa asistentei medicale corespunzatoare (a se vedea, printre alte cauze, Bragadireanu, nr.22.088/04, 6 decembrie 2007; Petrea impotriva Romaniei, nr.4.792/03, 29 aprilie 2008; Gagiu impotriva Romaniei, nr.63.258/00, 24 februarie 2009; Branduse impotriva Romaniei, nr.6.586/03, 7 aprilie 2009; Maciuca impotriva Romaniei, nr.25.673/03, 26 august 2009; Artimenco impotriva Romaniei, nr.12.535/04, 30 iunie 2009; Marian Stoicescu impotriva Romaniei, nr.12.934/02, 16 iulie 2009; Eugen Gabriel Radu impotriva Romaniei, nr.3.036/04, 13 octombrie 2009; V.D. impotriva Romaniei, nr.7.078/02, 16 februarie 2010; Dimakos impotriva Romaniei, nr.10.675/03, 6 iulie 2010; Coman impotriva Romaniei, nr.34.619/04, 26 octombrie 2010; Dobri impotriva Romaniei, nr.25.153/04, 14 decembrie 2010; Cucolas impotriva Romaniei, nr.17.044/03, 26 octombrie 2010; Micu impotriva Romaniei, nr.29.883/06, 8 februarie 2011; Fane Ciobanu impotriva Romaniei, nr.27.240/03, 11 octombrie 2011; si Onaca impotriva Romaniei, nr.22.661/06, 13 martie 2012). Constatarile Curtii vizeaza multe penitenciare din Romania, raspandite pe intreg teritoriul, precum Bucuresti—Jilava, Bucuresti—Rahova, Giurgiu, Ploiesti, Gherla, Aiud, Margineni, Timisoara, Botosani, Targu Ocna, Mandresti, Poarta Alba, Targsor, Baia Mare, Galati si Craiova.

29. In Cauza Iacov Stanciu impotriva Romaniei, nr. 35.972/05, 24 iulie 2012, Curtea europeana a luat act de faptul ca statul roman a luat unele masuri generale, inclusiv modificari legislative, pentru a remedia problemele structurale legate de supraaglomerare si de urmarile acesteia — conditiile de detentie necorespunzatoare. Curtea a apreciat acest progres, care in cele din urma poate contribui la imbunatatirea conditiilor generale de viata si igiena in penitenciarele din Romania. Cu toate acestea, avand in vedere recurenta problemei in litigiu, eforturile constante si pe termen lung, precum adoptarea unor masuri suplimentare, trebuie continuate pentru a ajunge la o deplina conformitate cuart.3 si 46 din Conventie (paragraful 196).

30. In principiile generale pe care le-a evocat cu privire la incidenta art.3 din Conventie, instanta europeana a statuat, in paragraful 166 al hotararii mentionate mai sus, ca masurile privative de libertate aplicate persoanei pot implica uneori un element inevitabil de suferinta sau umilire. Totusi, suferinta si umilirea implicate nu trebuie sa depaseasca acel inevitabil element de suferinta sau umilire legat de o anumita forma de tratament sau pedeapsa cu caracter legitim. Referitor la persoanele private de libertate, Curtea a subliniat deja in cauzele anterioare ca un detinut nu pierde, prin simplul fapt al incarcerarii sale, apararea drepturilor sale garantate prin conventie. Din contra, persoanele aflate in detentie au o pozitie vulnerabila, iar autoritatile au obligatia sa le apere. in temeiul art. 3 din Conventie, statul trebuie sa se asigure ca o persoana 'este detinuta in conditii compatibile cu respectarea demnitatii sale umane, ca modul si metoda de executare a masurii nu o supun la stres sau greutati care depasesc nivelul inevitabil de suferinta inerent in detentie si ca, date fiind nevoile practice ale detentiei, sanatatea si bunastarea sa sunt asigurate in mod adecvat'.

31. Lipsa acuta a spatiului in celulele penitenciarului are o pondere sporita ca aspect ce trebuie luat in considerare la solutionarea intrebarii daca conditiile de detentie care fac obiectul plangerii au fost 'degradante' din perspectiva art.3 din Conventie (a se vedea Karalevičius impotriva Lituaniei, nr.53.254/99, 7 aprilie 2005). in cazurile anterioare, in care reclamantii au avut la dispozitie mai putin de 3mp despatiu vital,Curtea a constatat ca supraaglomerarea era suficient de grava incat sa justifice, de la sine, constatarea incalcarii art.3 din conventie (a se vedea, printre altele, Sulejmanovic impotriva Italiei, nr.22.635/03, 16 iulie 2009; Lind impotriva Rusiei, nr.25.664/05, 6 decembrie 2007; Kantyrev impotriva Rusiei, nr.37.213/02, 21 iunie 2007; Andrey Frolov impotriva Rusiei, nr. 205/02, 29 martie 2007; si Labzov impotriva Rusiei, nr.62.208/00, 16 iunie 2005).

32. Pe de alta parte, in alte cazuri, in care supraaglomerarea nu era suficient de grava incat sa constituie de la sine o problema in sensul art.3 din conventie, Curtea a remarcat alte aspecte ale conditiilor fizice de detentie ca fiind relevante pentru evaluarea respectarii articolului mentionat. Aceste elemente includeau, in special, existenta ventilatiei, accesul la lumina naturala sau aer curat, caracterul adecvat al instalatiilor de incalzire, conformitatea cu cerintele sanitare fundamentale si posibilitatea folosirii toaletei in intimitate. Prin urmare, chiar si in cazurile in care o celula mai mare era in litigiu — cu dimensiuni de 3 pana la 4 mp/detinut — Curtea a constatat incalcarea art. 3 deoarece problema spatiului era cumulata cu lipsa ventilatiei si iluminatului constatate...

33. Curtea Constitutionala retine ca obligatiile stabilite de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in sarcina statelor membre ale Conventiei reprezinta standarde minimale de protectie cu privire la interzicerea torturii sau tratamentelor si pedepselor inumane sau degradante, in legatura cu conditiile de detentie din penitenciare, standarde pe care statele sunt obligate sa le transpuna in masurile legislative sau administrative interne...

50. Analizand criticile de neconstitutionalitate intrinseca, Curtea retine ca obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.551 alin.(2) si (3) din legea criticata, in raport cu art.1 alin. (5) din Constitutie, are in vedere modul defectuos in care legiuitorul si-a exercitat competenta de legiferare, autorii sesizarii sustinand ca textele legale sunt lipsite de previzibilitate, intrucat confera notiunii de 'conditii necorespunzatoare' doua acceptiuni diferite, pe de o parte, referindu-se la centre de detentie din Romania care au avut lipsuri la conditiile impuse de standardele europene, si, pe de alta parte, consacrand o enumerare limitativa a conditiilor care atrag incalcarea standardelor de detentie, urmand a fi considerata cazare in conditii necorespunzatoare nu numai cazarea intr-un spatiu mai mic sau egal cu 4 mp/detinut, ci si nerespectarea oricareia dintre celelalte cinci conditii impuse de lege...

51. Notiunea de previzibilitate a legii poate fi analizata sub aspectul modului in care destinatarul normei recepteaza continutul normativ adoptat de legiuitor, a capacitatii acestuia de a intelege norma in scopul de a-si adecva comportamentul, de a se conforma prescriptiei legale. Din aceasta perspectiva, previzibilitatea legii impune legiuitorului ca normele pe care le edicteaza sa fie clare, usor de inteles, fara un continut echivoc, precise, in corelare cu intreg ansamblul normativ.

52. Referitor la cerintele de claritate, precizie si previzibilitate ale legii, Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta sa, prin Decizia nr.732 din 16 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.69 din 27 ianuarie 2015 (paragraful 29), ca trasatura esentiala a statului de drept o constituie suprematia Constitutiei si obligativitatea respectarii legii...

53. Raportand aceste considerente de principiu la speta dedusa controlului, Curtea apreciaza ca nu poate fi retinuta critica potrivit careia textele de lege ar fi impredictibile din perspectiva stabilirii sferei notiunii de 'conditii necorespunzatoare'. Prin enumerarea cazurilor care pot fi calificate 'necorespunzatoare', legiuitorul a limitat in mod expres situatiile in care devin incidente normele care acorda compensari in favoarea persoanelor aflate in stare de detentie, tocmai pentru a elimina orice posibilitate de echivoc in interpretarea sintagmei de 'lipsuri la conditiile impuse de standardele europene'. Din analiza normelor criticate rezulta in mod clar ca intentia legiuitorului a fost aceea de a circumscrie sfera de aplicare a noilor dispozitii doar la ipotezele enumerate, care sunt determinate in mod clar si previzibil, facilitand judicioasa interpretare si aplicare a legii de catre organele competente.

54. Pentru aceste argumente, Curtea constata ca obiectia de neconstitutionalitate raportata la prevederile art.1 alin.(5) din Constitutie este neintemeiata.

55. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate, potrivit careia, prin raportare la art.16 alin.(1) din Constitutie, coroborat cu art.6 alin.(1) din Legea nr.254/2013, dispozitiile art.87 alin. (4) din legea supusa controlului de constitutionalitate sunt incompatibile cu principiul constitutional al egalitatii in fata legii, intrucat consacra facultatea persoanei condamnate de a renunta la veniturile obtinute pentru munca prestata, in vederea aplicarii unui regim mai favorabil in ceea ce priveste calculul zilelor considerate ca executate pentru zilele de munca prestate, fapt ce determina, in opinia autorilor sesizarii, o discriminare pe baza de avere, Curtea apreciaza ca nici aceasta nu este intemeiata...

61. In ceea ce priveste incidenta prevederilor art.16 alin.(1) din Constitutie, Curtea Constitutionala a statuat, in jurisprudenta sa, ca discriminarea semnifica reglementarea unui regim juridic diferit pentru persoane aflate in situatii similare. Insa, din perspectiva prezentei critici de neconstitutionalitate, Curtea retine ca persoanele care opteaza pentru renuntarea la o parte din veniturile care li se cuvin pentru munca prestata in penitenciar, caz in care munca se considera neremunerata, cu consecinta ca partea din durata pedepsei care este considerata ca efectiv executata pe baza muncii prestate se calculeaza potrivit unui regim mai favorabil, se afla intr-o situatie juridica diferita de cea a persoanelor care nu fac o atare optiune, aspect ce justifica instituirea eo ipso de catre legiuitor a unui regim juridic diferit cu privire la posibilitatea valorificarii de catre acestea a beneficiilor legale. Astfel, 'discriminarea' pretinsa de autorii sesizarii este una strict conjuncturala, fiind rezultatul compararii a doua situatii diferite, in care persoane care, desi se afla in aceeasi situatie juridica, isi exercita diferit drepturile prevazute de lege, in urma exprimarii unei optiuni personale care determina incidenta sau nu a normei legale criticate. in mod obiectiv si rezonabil, optiunea exprimata, cu consecinta determinarii incidentei unui atare beneficiu, plaseaza persoanele condamnate in situatii diferite, reprezentand o problema exclusiva de aplicare a legii, care nu poate constitui o sursa de discriminare intre persoanele in cauza. Tratamentul diferit stabilit de lege este urmarea situatiilor diferite in care persoanele aflate in detentie se situeaza ca efect al atitudinii active sau pasive sub aspectul renuntarii in favoarea penitenciarului la o parte din veniturile care i se cuvin pentru munca prestata in arest, iar nu consecinta unei optiuni a legiuitorului, transpusa in norma legala, care sa poata fi supusa controlului de constitutionalitate.

62. In concluzie, Curtea constata ca obiectia de neconstitutionalitate raportata la prevederile art.16 alin.(1) din Constitutie este neintemeiata.

63.Pentru considerentele aratate, in temeiul art.146 lit.a) si al art.147 alin.(4)din Constitutie, precum si al art.11 alin. (1) lit.A.a), al art.15 alin.(1) si al art.18 alin.(2) din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii DECIDE:

Respinge, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata de un numar de 51 de deputati apartinand grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal si Uniunii Salvati Romania si constata ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor si masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal este constitutionala in raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Presedintelui Romaniei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Pronuntata in sedinta din data de 5 iulie 2017.