ccf

VARSTA DE PENSIONARE – Dezlegare de drept a Inaltei Curti

Data: 08 July 2022, 14:51 | autor: L.J. | 0 comentarii | 451 afisari

Prin Decizia 19/2022, Inalta Curte de Casatie si Justitie-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a luat in discutie o sesizare cu privire la varsta de pensionare.


Curtea de Apel Ploiesti a sesizat instanta suprema in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:

In interpretarea art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, varsta standard de pensionare este varsta definita de dispozitiile art. 66 din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 sau varsta definita prin dispozitiile art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010, respectiv: varsta stabilita de lege la care barbatii si femeile pot obtine pensie pentru limita de varsta, in conditiile legii, respectiv varsta prevazuta in anexa nr. 5 din Legea nr. 263/2010, dar si varsta din care se opereaza reducerile prevazute de lege?”.


​ Normele de drept intern incidente


Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare:

Art. 3 alin. (1) lit. v):
"In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: varsta standard de pensionare – varsta stabilita de prezenta lege, pentru barbati si femei, la care acestia pot obtine pensie pentru limita de varsta, in conditiile legii, precum si varsta din care se opereaza reducerile prevazute de lege”.
Art. 83:
"Pensia de urmas se cuvine copiilor si sotului supravietuitor, daca sustinatorul decedat era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii”.
Art. 85 alin. (1):
“Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.
(2) In cazul in care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de casatorie in minus”.
Art. 86:
“(1) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta, pe perioada in care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin un an.
(2) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale si daca nu realizeaza venituri lunare din activitati dependente, aflandu-se in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) si b) sau pct. II, ori daca acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat”.
Art. 87:
"Sotul supravietuitor care nu indeplineste conditiile prevazute la art. 85 si la art. 86 alin. (1) beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca in aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare din activitati dependente, aflandu-se in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) si b) sau pct. II, sau daca acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat”.

Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011:

Art. 66: "Varsta de pensionare la care se face referire la art. 85 alin. (1) din lege este varsta standard de pensionare prevazuta in anexa nr. 5 la lege.”


Expunerea succinta a procesului


Prin cererea adresata Tribunalului Dambovita, reclamanta, in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Dambovita, a solicitat anularea Deciziei din 27 aprilie 2020 privind acordarea pensiei de urmas pe o perioada determinata, respectiv incepand cu 1 aprilie 2020 si pana la 1 octombrie 2020, cu obligarea paratei la emiterea unei decizii de acordare a pensiei de urmas pe o perioada nedeterminata.
Tribunalul Dambovita, prin Sentinta civila nr. din 3 iunie 2021, cu majoritate, a respins actiunea ca neintemeiata, retinand in esenta ca, in raport cu prevederile legale incidente, anume art. 3 alin. (1) lit. v), art. 53 alin. (1), art. 85 alin. (1), art. 86 alin. (1) si (2), art. 87, art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 si art. 66 din Hotararea Guvernului nr. 257/2011, reclamanta nu putea sa beneficieze de pensie de urmas pe tot timpul vietii, deoarece nu se incadreaza in niciuna dintre ipotezele strict reglementate de prevederile actului normativ citat.
In motivarea opiniei majoritare s-a argumentat ca, la data formularii cererii de acordare a pensiei de urmas, reclamanta nu indeplinea conditia varstei standard de pensionare, aceasta fiind implinita abia ulterior, perspectiva din care, in mod corect, parata a stabilit plata pensiei de urmas pentru o perioada de doar sase luni si apoi a dispus incetarea acesteia, in aplicarea dispozitiilor art. 87 din Legea nr. 263/2010.
Evocandu-se dispozitiile art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010, s-a aratat ca reclamanta nu face parte dintr-o categorie de persoane pentru care legea prevede in mod expres o anumita varsta standard de pensionare, aceasta beneficiind de pensie cu reducerea varstei standard la care actul normativ face trimitere.
Asadar, in cazul in care legea prevede posibilitatea aplicarii unor reduceri la varsta standard de pensionare, aceasta din urma nu reprezinta varsta ce rezulta prin reducerile aplicate, ci varsta prevazuta de lege din care se fac reducerile. Varsta standard de pensionare ceruta de art. 85 din Legea nr. 263/2010 pentru acordarea pensiei de urmas sotului supravietuitor pe toata durata vietii sale este un element obiectiv stabilit de legiuitor, fara legatura cu varsta de pensionare aplicabila in cazul concret al sotului supravietuitor.
S-a concluzionat, astfel, ca prevederile art. 66 din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 nu reprezinta o adaugare sau modificare a legii, ci doar detaliaza optiunea legiuitorului ce rezulta cu claritate din cuprinsul acesteia.
Opinia separata, formulata in sensul admiterii actiunii, a fost sustinuta prin urmatoarele argumente: pensia pentru limita de varsta se cuvine persoanelor care indeplinesc cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare potrivit legii.
Or, persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare in conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare. Aceasta reducere vizeaza doar cuantumul in ani si nu schimba natura juridica a varstelor standard.
Asadar, sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie si indeplineste conditiile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas dupa sotul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre acestea.
Sintagma "pensie proprie a sotului supravietuitor” se circumscrie si situatiei create prin reducerea varstei standard de pensionare. Asadar, persoanele care au o pensie pentru limita de varsta si durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani indeplinesc conditiile pentru acordarea pensiei de urmas.
Impotriva sentintei a declarat apel reclamanta, solicitand admiterea acestuia, desfiintarea hotararii judecatoresti atacate si, pe cale de consecinta, admiterea cererii asa cum a fost formulata, sustinand ca parata incalca vointa legiuitorului, prevazuta de dispozitiile art. 83 si urmatoarele din Legea nr. 263/2010, in aplicarea carora, intrucat indeplineste conditiile legale, ar trebui sa benceficieze de pensia cea mai avantajoasa in mod permanent, si nu limitat.
Apelul a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Ploiesti – Sectia I civila, instanta care, la termenul de judecata din 18 ianuarie 2022, a sesizat Inalta Curte.
In urma analizarii cauzei, Inalta Curte a admis sesizarea.


​ Minuta ICCJ:

Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Ploiesti – Sectia I civila si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 si art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010, varsta standard de pensionare pentru acordarea pensiei de urmas este atat varsta standard de pensionare din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cat si varsta standard de pensionare redusa in conditiile legii.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila”.


Iata pasaje din decizia Inaltei Curti, pe care o atasam integral la finalul articolului:

Prin intrebarea adresata Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, instanta de trimitere solicita a se clarifica semnificatia sintagmei ‘varsta standard de pensionare’ din cuprinsul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, norma potrivit careia ‘Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani’.
Sintagma in discutie fixeaza una dintre conditiile pe care sotul supravietuitor trebuie sa le indeplineasca pentru a beneficia de pensie de urmas pe tot timpul vietii, pe langa cerinta duratei casatoriei.
In masura in care aceste conditii nu sunt intrunite in mod cumulativ, sotul supravietuitor va beneficia de pensie de urmas doar pentru o perioada de 6 luni de la data decesului si numai daca indeplineste suplimentar o conditie referitoare la nivelul veniturilor realizate, astfel cum prevede art. 87 din Legea nr. 263/2010.
Art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se raporteaza generic la ‘varsta standard de pensionare’, fara vreo explicitare a notiunii si fara a trimite in mod expres la o prevedere din lege.
In aceste conditii, potrivit intrebarii adresate Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sesizarea de fata urmareste a se stabili daca varsta standard de pensionare la care se refera prevederea legala citata este cea definita de art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010 sau cea indicata de art. 66 din Hotararea Guvernului nr. 257/2011.
Dubiul de interpretare a prevederii din art. 85 alin. (1) al Legii nr. 263/2010 a fost generat de imprejurarea ca, spre deosebire de definitia din art. 3 alin. (1) din lege, art. 66 din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 vizeaza chiar dispozitia legala privitoare la pensia de urmas, prevazand in mod explicit ca ‘Varsta de pensionare la care se face referire la art. 85 alin. (1) din lege este varsta standard de pensionare prevazuta in anexa nr. 5 la lege’.
La prima vedere, sesizarea aduce in discutie optiunea interpretului legii intre o prevedere dintr-o lege si o dispozitie din actul normativ de aplicare a respectivei legi.
Daca problema de drept ar fi redusa la concursul intre doua norme cu forta juridica diferita, sesizarea ar fi, in mod evident, inadmisibila, fiind vorba despre o chestiune elementara de drept administrativ, ce nu ar putea genera vreun dubiu de interpretare a legii.


​ Acceptiuni diferite

Trebuie observat, insa, ca intrebarea instantei de trimitere porneste de la premisa unor acceptiuni diferite ale notiunii de varsta standard de pensionare regasite in cuprinsul normelor mentionate, ridicandu-se problema de a sti la care dintre acestea se refera dispozitia legala privitoare la pensia de urmas.
Dupa cum rezulta din punctul de vedere asupra chestiunii de drept, expus in sesizare, completul de judecata considera ca anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 nu cuprinde si reducerile de varsta, dar ca trimiterea facuta de legiuitor in art. 66 din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 nu poate conduce la inlaturarea de la beneficiul pensiei de urmas a celor care indeplinesc conditiile de pensionare pentru limita de varsta cu reducerile prevazute de lege.
Asadar, instanta de trimitere apreciaza ca varsta standard de pensionare definita prin art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010 nu este doar cea din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, ci aceasta notiune include si varsta standard de pensionare redusa.
Pentru lamurirea cu certitudine a obiectului sesizarii este esential a se preciza ca in litigiul pendinte casa judeteana de pensii nu i-a recunoscut reclamantei dreptul la pensie de urmas pentru tot timpul vietii, intrucat aceasta nu indeplineste conditia de varsta standard de pensionare din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 (61 de ani, in functie de data nasterii), chiar daca, in concret, beneficia de pensie pentru limita de varsta la data decesului sotului.
Fara indoiala, este atributul exclusiv al instantei de judecata de a stabili veridicitatea datelor spetei ce ii revine spre solutionare, insa, pentru analiza de fata, este relevant ca instanta de trimitere a avut in vedere tocmai aceste elemente atunci cand s-a adresat Inaltei Curti de Casatie si Justitie, fapt confirmat de punctul sau de vedere exprimat asupra chestiunii de drept.
Prin urmare, problema de drept supusa dezlegarii prin sesizarea de fata rezida in stabilirea semnificatiei sintagmei ‘varsta standard de pensionare’ din cuprinsul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, in sensul daca acopera doar varsta prevazuta in anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 sau include si varsta standard de pensionare redusa.
In acest context, se impune a se stabili ca varsta standard de pensionare la care se refera art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 include varsta standard de pensionare cu aplicarea reducerilor prevazute de lege, asadar varsta standard de pensionare redusa.


​ Interpretarea art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010


In absenta unei trimiteri exprese in cuprinsul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 la o anume prevedere legala, care ar fi eo ipso lamuritoare pentru intentia legiuitorului in privinta acceptiunii notiunii de ‘varsta standard de pensionare’, definitia din art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010 este, in mod neechivoc, reperul pentru stabilirea continutului conceptual al sintagmei in discutie.
Regasita in partea de inceput a actului normativ, in capitolul dedicat dispozitiilor generale, definitia, enuntarea continutului unei notiuni, cu indicarea trasaturilor proprii, este valabila pentru toate situatiile reglementate in cuprinsul actului normativ, daca nu se prevede altfel.
In acest sens, potrivit art. 37 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, semnificatia unei notiuni sau a unui termen in context ‘se stabileste prin actul normativ ce le instituie, in cadrul dispozitiilor generale sau intr-o anexa destinata lexicului respectiv si devine obligatoriu pentru actele normative din aceeasi materie’.
Aceasta constatare releva necesara unitate terminologica la nivel normativ, art. 37 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 prevazand ca ‘ In limbajul normativ aceleasi notiuni se exprima numai prin aceiasi termeni‘.
Asadar, trebuie constatat ca art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 contine o trimitere implicita la dispozitiile art. 3 alin. (1) lit. v) din aceeasi lege, potrivit carora varsta standard de pensionare este ‘varsta stabilita de prezenta lege, pentru barbati si femei, la care acestia pot obtine pensie pentru limita de varsta, in conditiile legii, precum si varsta din care se opereaza reducerile prevazute de lege’.
Textul art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010 este susceptibil de interpretare extensiva, concluzie la care se ajunge prin aplicarea metodelor de interpretare gramaticala, sistematica, dar nu mai putin, a celei logico-juridice.
Este de observat, in primul rand, existenta a doua teze in cuprinsul sau, legate prin conjunctia ‘precum si’, ceea ce indica doua acceptiuni diferite ale aceleiasi notiuni, fiind de neconceput ca legiuitorul sa redea in doua teze distincte doua notiuni in mod identic.
Cea de-a doua acceptiune, ‘varsta din care se opereaza reducerile prevazute de lege’, nu ridica dificultati de intelegere, corespunzand acelui numar din care se scade un alt numar ce reprezinta o reducere de varsta, in cazurile si cu efectele juridice anume reglementate de lege.
Referindu-se doar la reperul de calcul al varstei standard de pensionare reduse, nu si la aceasta din urma, ca rezultat obtinut prin reducere, aceasta acceptiune nu este relevanta pentru interpretarea dispozitiei legale referitoare la pensia de urmas, ce face obiectul sesizarii de fata.
In schimb, intereseaza prima teza a normei (‘varsta stabilita de prezenta lege, pentru barbati si femei, la care acestia pot obtine pensie pentru limita de varsta, in conditiile legii’), care se refera la implinirea unei anumite varste, ca o conditie pentru insusi dreptul la pensie.


Varsta standard de pensionare

In acest context, sunt de observat si dispozitiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010: ‘Varsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei varste se realizeaza prin cresterea varstelor standard de pensionare, conform esalonarii prevazute in anexa nr. 5’.
Intrucat legiuitorul foloseste chiar notiunea de ‘varsta standard de pensionare’, in mod evident, definitia din art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010 se refera atat la varsta unica pentru barbati, respectiv pentru femei, cat si la varsta din anexa nr. 5 la Legea, stabilita tranzitoriu de legiuitor ca varsta standard, in functie de data nasterii asiguratului, pana la atingerea varstei unice.
Sesizarea de fata nu pune la indoiala interpretarea legii din perspectiva acestei componente a varstei standard de pensionare, dimpotriva, ridica problema de a se stabili daca varsta la care se refera art. 85 alin. (1) referitoare la pensia de urmas poate fi limitata la cea reglementata de dispozitiile art. 53 alin. (1) din lege si de anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010.
Prevederile urmatoare din sectiunea 1 ‘Pensia pentru limita de varsta’ din capitolul IV ‘Pensii’ al Legii nr. 263/2010, respectiv art. 55-61, reglementeaza situatia categoriilor de persoane care, desi nu indeplinesc cerinta de varsta din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 [cu atat mai putin varsta unica din art. 53 alin. (1)], au, totusi, dreptul la pensie pentru limita de varsta, beneficiind de reducerea varstelor standard de pensionare din anexa nr. 5.
In cazul acestor categorii de persoane asigurate, reducerea este prevazuta chiar prin lege, care stabileste atat criteriul de aplicare a acestui beneficiu legal, cat si durata reducerii, printr-un tabel care contine ambele elemente.
Pentru a se da un exemplu, tabelul nr. 1 din art. 55 vizeaza situatia persoanelor care au realizat stagii de cotizare in conditii deosebite de munca: in coloana din stanga se mentioneaza criteriul de reducere a varstei standard de pensionare (durata stagiului de cotizare in conditii deosebite de munca, in ani impliniti), iar in coloana din dreapta se prevede durata reducerii (in ani si luni, corespunzator duratei stagiului de cotizare).
Asadar, reducerea varstelor standard de pensionare din anexa nr. 5 se aplica pe baza unor elemente obiective – criteriul de aplicare si durata, care sunt aceleasi pentru toate persoanele aflate intr-o anumita situatie – conditii de munca si stagiu de cotizare, ceea ce inseamna ca rezultatul reducerii este unul obiectiv, chiar daca depinde de situatia concreta a asiguratului.
Cu alte cuvinte, prin aplicarea reducerilor prevazute de lege, in conditii obiective, varsta rezultata devine varsta standard de pensionare a acelor persoane asigurate, chiar daca este vorba despre reduceri operate in considerarea circumstantelor personale ale acestora. O asemenea particularizare nu difera, in esenta, de cea care se raporteaza la data nasterii asiguratului, din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010.
Se poate retine, astfel, ca si varsta rezultata prin aplicarea reducerilor prevazute de lege este, in termenii art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010, tot o varsta ‘stabilita de prezenta lege, pentru barbati si femei’, la implinirea careia asiguratii pot obtine pensia pentru limita de varsta.
Prin urmare, din interpretarea sistematica a dispozitiilor legale referitoare la pensia pentru limita de varsta rezulta cu evidenta faptul ca situatiile in care se afla asiguratii, anume reglementate, sunt echivalente din punctul de vedere al conditiilor ce trebuie indeplinite, in mod cumulativ, pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta.
Aceasta constatare se intemeiaza si pe prevederile art. 52 din Legea nr. 263/2010, potrivit carora ‘Pensia pentru limita de varsta se cuvine persoanelor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare prevazute de prezenta lege’.
A contrario, in toate cazurile in care, in cuprinsul Legii nr. 263/2010, se prevede in mod expres dreptul la pensia pentru limita de varsta, conditia ce trebuie indeplinita este cea a varstei standard de pensionare.
Intrucat, dupa cum s-a aratat anterior, dreptul la aceasta pensie este recunoscut si in alte situatii decat cele din art. 53 al Legii nr. 263/2010 si din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, respectiv si in celelalte situatii din sectiunea intitulata ‘Pensia pentru limita de varsta’, inseamna ca este subinteleasa intentia legiuitorului de a face referire tot la varsta standard de pensionare si in aceste ultime situatii.
De altfel, art. 52 din Legea nr. 263/2010 este plasat la inceputul sectiunii referitoare la pensia pentru limita de varsta, drept o dispozitie generala, aplicandu-se, prin urmare, pentru toate prevederile din cuprinsul sectiunii.
Or, art. 55-61 din Legea nr. 263/2010 se refera la varsta rezultata in urma aplicarii reducerilor prevazute de lege, reiesind, asadar, din corelatia necesara intre aceste texte si art. 52 ca varsta redusa reprezinta, de fapt, tot varsta standard de pensionare.
Toate argumentele expuse conduc la concluzia ca varsta ceruta de lege la care asiguratii, barbati si femei, pot obtine pensie pentru limita de varsta este nu numai cea din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 (si din art. 53 din lege), dar si varsta rezultata in urma aplicarii reducerilor prevazute de lege.
Aceasta concluzie corespunde intru totul definitiei din art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010, demonstrandu-se ca prima teza a dispozitiei anterior mentionate este susceptibila de interpretare extensiva.


Corelatia dintre art. 85 alin. (1) si art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea 263/2010

Sintagma ‘varsta standard de pensionare’ din cuprinsul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, ce vizeaza indreptatirea la pensia de urmas, inglobeaza acceptiunile notiunii definite in ambele teze ale art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010, anume atat varsta din anexa nr. 5 la Legea [si varsta unica din art. 53 alin. (1)], dar si varsta standard de pensionare redusa.
Este relevant faptul, deja semnalat, ca art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu trimite in mod expres la o anume prevedere legala, ceea ce inseamna, dupa cum s-a aratat deja in prezentul raport, trimiterea implicita la definitia din art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010.
In aplicarea regulii de interpretare logica a legii ubi lex non distingiuit, nec nos distinguere debemus, raportarea la definitie presupune preluarea ambelor acceptiuni ale conceptului, asadar si a celei privitoare la varsta standard de pensionare redusa.
Pe de alta parte, din moment ce definitia cuprinde ambele semnificatii ale notiunii de ‘varsta standard de pensionare’, o eventuala intentie a legiuitorului de limitare a notiunii, in cuprinsul normei referitoare la pensia de urmas, doar la una dintre acceptiuni, anume la cea din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, ar fi trebuit materializata intr-o trimitere expresa la aceasta anexa a legii.
Legiuitorul a procedat in acest fel, de exemplu, in situatia pensiei de invaliditate, prevazand in mod explicit in art. 68 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 ca ‘Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au implinit varsta standard de pensionare prevazuta in anexa nr. 5 si care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza: (…)’.
Or, nu acelasi lucru s-a intamplat in cazul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, absenta unei trimiteri similare indicand intentia legiuitorului de a nu conditiona indreptatirea la pensia de urmas de implinirea varstei standard de pensionare prevazute de anexa nr. 5.
Nu in ultimul rand, trebuie avut in vedere principiul egalitatii, un principiu de baza de organizare si functionare al sistemului public de pensii, care, potrivit art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010, ‘asigura tuturor participantilor la sistemul public de pensii, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica, in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege’.
Or, dupa cum s-a aratat, situatiile reglementate in Legea nr. 263/2010 sunt echivalente din punctul de vedere al conditiilor ce trebuie indeplinite, in mod cumulativ, pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta.
Din acest motiv, nu exista nicio ratiune pentru inlaturarea unei categorii de asigurati de la beneficiul pensiei de urmas, anume a celor care au vocatie la pensia pentru limita de varsta, din punctul de vedere al conditiei varstei standard de pensionare, dar care intrunesc aceasta conditie ca urmare a aplicarii reducerilor prevazute de lege.
Asadar, sotul supravietuitor are dreptul sa beneficieze de propriul sau standard in privinta varstei de pensionare, nefiind de conceput ca o persoana sa intruneasca, ca urmare a unor reduceri operate in considerarea unor circumstante personale proprii, conditiile varstei standard de pensionare pentru a obtine o decizie de pensionare, dar sa i se ceara sa astepte implinirea varstei standard de pensionare din anexa nr. 5 pentru a putea beneficia de pensia de urmas.
Astfel, odata intrunite, ca urmare a unor reduceri operate in considerarea unor circumstante personale proprii, conditiile varstei standard de pensionare, standardul propriu al varstei de pensionare a sotului supravietuitor trebuie sa profite acestuia si in contextul exercitarii dreptului sau de optiune cu privire la pensia de urmas.


​ Intentia legiuitorului


Intrucat intentia legiuitorului a fost de a acorda sotului supravietuitor care intruneste conditiile de a obtine pensie un drept de optiune intre pensia sa sau pensia de urmas, pentru ca acest drept de optiune sa fie unul concret si efectiv, trebuie sa i se recunoasca sotului supravietuitor acest drept din momentul in care acesta intruneste conditiile referitoare la varsta standard de pensionare, inclusiv cu aplicarea reducerilor corespunzatoare circumstantelor sale personale.
Nu s-ar putea retine ca este vorba de un cumul al doua regimuri juridice de favoare, unul care da dreptul la reducerea varstei standard de pensionare in considerarea unor circumstante particulare pentru obtinerea pensiei proprii si celalalt care confera un drept de optiune cu privire la pensia de urmas, dar numai la implinirea varstei standard de pensionare din anexa nr. 5.
In realitate, acordarea pensiei de urmas este conditionata de implinirea de catre sotul supravietuitor a conditiilor de pensionare, iar in stabilirea indeplinirii acestei conditii este firesc sa se tina seama de circumstantele sale personale care ii confera dreptul la anumite reduceri ale varstei standard de pensionare.
Aceasta solutie este sustinuta si prin aceea ca pensia de urmas confera expresie rolului de sustinator al familiei indeplinit de persoana decedata, a carei disparitie afecteaza nivelul de trai al celor aflati in intretinerea sa, ca si dimensiunii afective, de respect si sprijin moral, precum si obligatiilor de asistenta si solidaritate intre soti, dupa cum s-a retinut, in mod constant, in jurisprudenta Curtii Constitutionale.
Cat priveste trimiterea expresa din cuprinsul art. 66 din Hotararea Guvernului nr. 257/2011, la varsta standard de pensionare prevazuta in anexa nr. 5 la lege, in ceea ce priveste art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, trebuie constatat ca aceasta nu este de natura a contrazice constatarile anterioare.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a avut ocazia de a se pronunta in privinta unui act normativ adoptat in aplicarea legii si care cuprinde dispozitii contrare acesteia.
Astfel, prin Decizia nr. 4/2011, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, s-au retinut urmatoarele:
‘Inalta Curte considera ca trebuie sa se tina cont de actul normativ cu forta juridica superioara, respectiv Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, si nu ordinul emis in aplicarea legii. Prin urmare, Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 340/2001 are natura juridica a unui act normativ adoptat in executarea prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel incat trebuia aplicat numai in limitele actului normativ cu forta juridica superioara.
Aceasta solutie decurge si din interpretarea dispozitiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, conform carora Actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona’.
Aceste considerente sunt pe deplin valabile mutatis mutandis si in privinta unei hotarari de Guvern, care se adopta pentru organizarea executarii legilor si nu poate contraveni principiilor si dispozitiilor cuprinse intr-o lege.
Pe de alta parte, modificarea unei legi printr-o hotarare de Guvern incalca dispozitiile art. 58 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, potrivit carora evenimentele legislative – modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea – pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de acelasi nivel sau de nivel superior.
Conformitatea cu legea a tuturor actelor juridice, fiind o consecinta a principiului suprematiei legii, se aplica oricarui act ce emana de la alte organe. Cat priveste actele administrative, acestea fiind acte de executare a legii, conditia de conformitate este indiscutabila.
Intrucat hotararea Guvernului se adopta in baza legii si urmareste organizarea si executarea in concret a legii, aceasta nu poate institui norme derogatorii de la lege, posibilitate rezervata doar actelor normative de nivel cel putin egal cu cel al reglementarii de baza. Tocmai de aceea, atunci cand o hotarare a Guvernului incalca legea sau adauga la lege, ea poate fi anulata pe calea controlului de legalitate in contencios administrativ.
In acest sens sunt si considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 498 din 17 iulie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 650 din 26 iulie 2010, prin care s-a relevat ca actele administrative cu caracter normativ, fie ele hotarari ale Guvernului sau ordine ale ministrilor, nu pot, prin continutul lor normativ, sa excedeze domeniului organizarii executarii actelor de reglementare primara [art. 108 alin. (2) din Constitutia Romaniei], respectiv a executarii acestora sau a hotararilor Guvernului, dupa caz, pentru ca, printr-un atare procedeu, s-ar ajunge la modificarea/completarea insasi a legii.
Facand aplicarea acestor principii in scopul dezlegarii chestiunii de drept ce formeaza obiectul sesizarii, nefiind admisibil ca o lege in acceptiunea stricto sensu, de act al Parlamentului, sa fie modificata, printr-o norma metodologica de aplicare continuta intr-o hotarare de Guvern, se impune a se tine cont de actul normativ cu forta juridica superioara, respectiv Legea nr. 263/2010 si nu de normele metodologice care nu pot cuprinde prevederi mai restrictive decat legea sau deroga de la textul acesteia.
Hotararea Guvernului nr. 257/2011 are natura juridica a unui act normativ adoptat in executarea prevederilor Legii nr. 263/2010, astfel incat trebuie aplicat numai in limitele actului normativ cu forta juridica superioara.
Prin urmare, trimiterea expresa din cuprinsul art. 66 din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 la varsta standard de pensionare prevazuta in anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, in ceea ce priveste art. 85 alin. (1) din acest act normativ, nu poate inlatura de la beneficiul pensiei de urmas pe cei care indeplinesc cerintele de pensionare pentru limita de varsta cu reducerile prevazute de lege".


*Decizia Inaltei Curti


Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.