ccf

Ziua Justitiei 2015 (galerie foto)

Data: 05 July 2015, 17:13 | autor: L.J. | 0 comentarii | 2828 afisari

Cea de-a XXI-a aniversare a Zilei Justitiei a fost marcata, anul acesta, duminica 5 iulie, in prezenta a circa 100 de invitati. Evenimentul a avut loc in Sala pasilor pierduti a Palatului de Justitie si a reunit oficiali si reprezentanti ai sistemului judiciar, dar si demnitari ai mediului politic. Totusi, numerosi oameni-cheie din Justitie nu s-au numarat printre cei prezenti.


Organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, evenimentul a fost deschis prin cuvantul de bun venit al presedintelui CSM, judecatorul Marius Tudose. Prelegerile au continuat, mai apoi, cu discursul consilierului prezidential Simina Tanasescu, reprezentant al Administratiei Prezidentiale, al judecatorului Cristina Tarcea, vicepresedinte al ICCJ, al ministrului Justitiei, Robert Cazanciuc, al procurorului general al Romaniei, Tiberiu Nitu, al judecatorului Camelia Toader, de la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, si al presedintelui CSM din Republica Moldova, judecatorul Victor Micu. In programul manifestarii, insa, erau mentionati pentru luarea cuvantului si ministrul Afacerilor Interne, generalul Gabriel Oprea, dar si presedintele CCR, Augustin Zegrean, care au lipsit. De asemenea, nici presedintele instantei supreme, Livia Stanciu, precum nici procurorii sefi ai celor doua Directii importante din sistemul de Justitie din Romania – DIICOT si DNA, Constantin Horodniceanu si Laura Codruta Kovesi, nu au participat la eveniment.

Discursul presedintelui CSM, Marius Tudose:

"Stimati invitati,

Dragi colegi!

Va multumesc ca ne-ati onorat cu participarea dumneavoastra la acest eveniment in cadrul caruia dorim, nu neaparat prin festivism, cat prin solemnitate si justa masura sa aducem un omagiu Justitiei – atribut fundamental al ratiunii umane, iar Justitiei romane sa-i dam, macar pentru o zi din an, haina de sarbatoare si sa o cinstim.

Justitia moderna si statul democratic au menirea sa asigure echilibrul absolut necesar devenirii umane si sociale prin dezvoltarea unui atasament autentic fata de valori si principii. Acestea devin universale prin intelegere si insusire rationala, intr-un spatiu ce garanteaza drepturi si libertati fundamentale, intrinseci demnitatii umane.

Obligatia respectarii legii, din perspectiva satisfacerii asteptarilor si nevoilor de dreptate individuala si sociala, trece prin mana si rationamentul magistratului.

Si nu trebuie sa treaca fara respect fata de cel judecat si fata de societate, fara atasament fata de profesie si fara devotament fata de lege. Numai in acest fel Justitia inseamna si este recunoscuta ca autoritate, ca valoare si putere in stat, indiferent de solutia pronuntata intr-o cauza si indiferent de orice si oricate garantii ar fi scrise in legi.

Desigur, laitmotivul ultimilor ani – pe fondul efervescentei din viata politica romaneasca, a bataliilor din si prin presa, a mizelor personale sau de grup – legate de unele cauze deduse judecatii ori de unele condamnari sonore – a fost si ramane independenta justitiei. Ca intr-o cruciada, ne-am antrenat cu totii: sistem, societate, politicieni, televiziuni, ambasade; in numele aceluiasi principiu, dar in tabere diferite, pe pozitii de adversitate, cu arme si strategii sonore – aproape toate ineficiente – si cu totii partizani ai aceleiasi idei: independenta justitiei.

S-a scris in presa, s-a discutat pe toate canalele de stiri, s-au facut verificari, s-au redactat rapoarte si comunicate de presa, s-a constituit chiar o 'Comisie speciala a Senatului pentru evaluarea democratiei si a statului de drept in Romania' – si toate acestea, intr-o risipa de resurse si munitie in care ne-am antrenat unii pe altii pentru a crea ce? Independenta justitiei este un principiu fundamental al dreptului si este garantata prin Constitutia tarii. Iar autoritatea Justitiei, respectul si increderea cetateanului in aceasta trece prin mana magistratului. Punct. Restul sunt detalii care nu au voie sa faca diferenta.

De aceea, am decis, dragi colegi, sa va provoc pe o tema de reflectie si introspectie, mai degraba individuala decat colectiva, mai degraba confidentiala decat publica. Dincolo de stagiile de formare profesionala, dincolo de gradele profesionale si functiile ocupate, dincolo de numarul de dosare, de rutina anchetelor si sedintelor de judecata, ne iubim profesia cu adevarat? Avem forta interioara necesara pentru a ne asuma limitele ca oameni si de a intelege ca privilegiile profesiei sunt, obligatoriu, la schimb, nicidecum o bonificatie?

Putem vedea, dincolo de experiente personale, provocari, competitii, conjuncturi si jocuri de imagine, ceea ce ne desparte si ceea ce ne uneste? Si, daca raspunsurile individuale sunt afirmative, putem merge mai departe, in slujba unei justitii independente, facuta de oameni pentru oameni. Inseamna ca ceea ce ne uneste ca vocatie e mai puternic decat ceea ce ne desparte ca indivizi. Si mai inseamna ca se face justitie chiar daca, uneori, personalitati publice, inculpati, persoane condamnate, simpatizanti ai acestora sau moderatori experimenteaza justitia televizata.

Desigur, vorbind de independenta magistratului si de independenta sistemului judiciar, ne aflam in fata unui silogism al carui inteles este dat de modul in care fiecare dintre noi raspunde, prin ceea ce face, prin ceea ce simte si, nu neaparat, prin ceea ce zice, la intrebarea: Ce suntem noi, magistratii: intreg sau parte? Este evidenta, insa, reprezentarea faptului ca evolutiile din societate ne vor arata rezultanta si consecintele raspunsurilor noastre individuale.

Cu totii am definit noile coduri ca fiind 'provocari majore ale sistemului', atat din perspectiva caracterului de noutate al unor institutii de drept si al unor proceduri, cat si din perspectiva formarii si dimensionarii resurselor umane si logistice necesare pentru adaptarea functionala a sistemului judiciar la exigentile noilor pachete legislative.

Personalitati ale vietii publice – profesionisti sau profani, membrii comisiilor de redactare ale proiectelor, jurnalisti si experti au facut aprecieri asupra modernitatii si caracterului revolutionar al acestora, cu un optimism datator de viziuni si sperante intr-o justitie eficienta si unitara, ispitind profesionistii dreptului cu aparenta unor instrumente moderne, precise si de necontestat. Pe aceste argumente si pentru pregatirea sistemului in vederea aplicarii noilor coduri s-au constituit comisii, planuri de actiune, stagii de formare, proiecte de dimensionare a schemelor de personal, s-au alocat fonduri, s-au scris memorii de catre asociatiile profesionale ale magistratilor, s-au amanat si reamanat termene de intrare in vigoare.

Avand in vedere amploarea si complexitatea acestor texte, stim cu totii ca procesul de elaborare si legiferare a fost unul dificil, costisitor si de durata, ca a suscitat numeroase dezbateri la nivel de profesionisti iar executivul si-a asumat raspunderea in parcursul acestora spre promulgare. Cu toatea acestea, ele mai suporta ajustari si armonizari pe anumite aspecte care au scapat controlului prealabil de constitutionalitate al Curtii Constitutionale.

La aproape un an si jumatate de la aplicarea noului cod penal si a noului cod de procedura penala, consider ca adevarata provocare a acestora este data de neconstitutionalitatea unor prevederi si relativa armonizare cu legile speciale in vigoare si chiar cu alte prevederi continute in acelasi cod. Contrar unor sustineri publice, venite din alte zone institutionale sau de interes, ar fi excesiv sa consideram noile coduri – penal si de procedura penala – ca fiind un esec.

Trebuie, insa, sa incepem sa numim lucrurile si sa ne raportam mai intai la cauze pentru a intelege si, de ce nu, a contracara sau diminua efectele care, din pacate, trec dincolo de salile de judecata.

In acest context, ma adresez colegilor judecatori – si fac apel la experienta lor profesionala – cu indemnul de avea curajul, clarviziunea si fermitatea constiintei in luarea tuturor deciziilor privitoare la actele procedurale susceptibile a fi afectate de neclaritatea sau inconsistenta normei juridice. Este o provocare profesionala individuala la care avem obligatia sa raspundem ca judecatori, inainte de a aplica un text de lege.

Invit asociatiile profesionale ale magistratilor sa–si dovedeasca adevarata sorginte si menire si sa activeze in sensul cresterii coeziunii interne de sistem, in sensul consolidarii unei solidaritati fundamentate pe exigentele si asteptarile profesiei. Am convingerea ca acestea pot contribui la dezvoltarea unui climat favorabil atingerii unor standarde de deontologie si disciplina profesionala, promovand modele, repere si valori. De asemenea, pot crea platforme de dezbatere pe teme profesionale care sa materializeze prevederile statutare si sa dea masura maturitatii organizationale dobandite.

Asa cum am spus la inceput, dincolo de a fi festiv, acest eveniment este unul al solemnitatii. Este un manifest prin care slujitorii sistemului judiciar, magistrati si personal auxiliar de specialitate invitam nu numai pe ceilalti profesionisti din justitie, dar, mai ales, celelalte institutii ale statului, intreaga societate, sa ni se alature intr-un demers colectiv si congruent de recunoastere si respect fata de importanta sociala a justitiei in cadrul unei democratii autentice.

Este, de asemenea, un moment in care, cu responsabilitate si cu constiinta intregului din care suntem parte, ca sistem si ca putere, trebuie sa reamintim ca echilibrul puterilor in stat nu este o utopie si nici o simpla lozinca folosita in discursuri publice, ci un principiu fundamental al Constitutiei Romaniei.

O competitie intre puterile statului, initiata si intretinuta indiferent de catre cine si in ce scop, nu se va finaliza niciodata cu un clasament si cu o festivitate de premiere la care sa se inalte drapelul si sa se cante imnul de stat. Intr-o astfel de competitie nu castiga nimeni, dar cu siguranta pierd societatea si cetateanul.

Avem placerea si onoarea ca, la acest moment de sarbatoare, sa participe distinsi reprezentanti ai celorlalte institutii ale statului, reprezentanti ai misiunilor diplomatice la Bucuresti, ai Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, ai Uniunii Nationale a Notarilor Publici, precum si reprezentanti ai institutiilor din sistemul judiciar, colegi si membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii.

In numele Consiliului, va multumesc tuturor pentru colaborare, sprijin si profesionalism. Consolidarea unei justitii moderne, eficiente si generatoare de incredere este un proces complex, amplu si profund care implica mecanisme de reglare si autoreglare nu numai la nivel de profesionisti si sistem de justitie ci si la nivel de stat, societate, cetatean. Este o responsabilitate in egala masura colectiva si individuala in a carei ecuatie intervin variabile legate de mentalitati, politici, educatie si resurse. Constantele acestei ecuatii se numesc buna-credinta si constiinta.

Va multumesc tuturor, colaboratori institutionali, reprezentanti ai profesiilor juridice liberale, voua, colegi magistrati si grefieri; multumesc cetatenilor si societatii civile pentru efortul de a mentine constantele si de a da valoare variabilelor!

Cred ca aceste eforturi trebuie sa fie facute iar Justitia romana le merita!".



Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.